DESCANTECE update -Solstitiu

Cum sa-l faci pe datornic sa-ti intoarca banii

Intr-o zi de sarbatoareimportanta se pun 12 taciuni scos din vatra intr-o cutie si se ptreaza. Dupa un timp, se aseza pe o basma intunecaa sau neagra, fara desen. Alaturi se pun o farfurie , o lingura, si u pahar.

Se despletestparul, se lasa liber pe umeri, se imbraca rochia cu fatza la spate, se aseaza in fata basmalei si se aprinde o lumanare.

Apoise citeste de 3 ori:

Il chem pe robul lui Dumnezeu…(numele)la masa.

Sub masa am o uta de belele.

Mananca, dusmane, la masa mea

Si ia beelele in curtea ta.

Cheie, lacat, limba.

Iniati fiti!

Amin! Amin! Amin!

Daca omul se usuca pe picioare si nu se se cauza.

Vraja se desface in uminica Pastelui. Daca nu exista undiagnostic precis iar omul se simte tot mai rau, el poe fi ajutat in ziua de Paste.

In acea zi, bolnavul sa stranga masa cu mana lui, aunand toate firimiturile, cole de oua vopsite si oasele, apoi sa mearga in cam cu ele si sa le ingroape in cele patru puncte cardinale:

la nord si la sud , laasarit si la apus.

In acea zi e bine sa nu mai vorbeasca nimeni, sa se incuie in camera sa si sa doarma.

Incepand cu a dou zi, sanatatea va incepe sa se amelioreze.

Descântec de dragoste
Plecai în luncã
în Sfânta Duminicã
pe potecã necãlcatã
pe rouã nescuturatã
prin dragoste neadunatã ;
poteca dac-o cãlcai
roua cã o scuturai
ºi dragostile le adunai
ºi-n astã apã
ºi-n astã canã
le bãgai
ºi cu ele toate
pe corp mã spãlai ;
nu mã spãlai de lutoasã
ºi de imoasã
ºi mã spãlai
sã fiu mai drãgãstoasã
de toatã lumea aleasã.
Cine mi-o auzi graiul
sã creadã cã e Craiul;
cine mi-o auzi gomu
sã creadã cã e Domnu;
cine mi-o auzi cântatu
sã creadã cã e Împãratu
Sfânta zi de azi
ºi cu Sfântul Gheorghe
nici pe-asta n-o lãsarã
altã dragoste-adunarã
de mânã cã mã luarã
ºi cu mine plecarã
la fântâna lui Adam
la pârâul lui Iordan
ºi-n jgheab de aur mã bãgarã
ºi-mi luarã
de pe faþã peri de raþã
din picioare copite de cãprioare
de pe tãlpi piei de ºerpi.
Mã spãlarã, mã curãþarã
dragostile toate mi le dãruirã;
nu mã spãlarã de lutoasã, de imoasã
ºi mã spãlarã de farmece, de vrãji,
de urâciuni, de dãtãturi,
aruncate de la strine,
de la vecine,
de la surate,
de la cumnate,
de la potrivnicele mele toate.
Ele mi-au dat cu una,
eu le-am întors cu douã;
ele mi-au dat cu douã
eu le-am întors cu trei ;
ele mi-au dat cu trei,
eu le-am întors cu patru;
ele mi-au dat cu patru,
eu le-am întors cu cinci;
ele mi-au dat cu cinci,
eu le-am întors cu ºase;
ele mi-au dat cu ºase,
eu le-am întors cu ºapte;
ele mi-au dat cu ºapte,
eu le-am întors cu opt;
ele mi-au dat cu opt,
eu le-am întors cu nouã;
ele mi-au dat cu nouã,
eu le-am întors cu zece.
ªi de la zece nu mai trece.
j

Descântec de gâlci

Plecarã gâlcile sã pascã
trei mãtuºi sã le pãzeascã
una oarbã,
una surdã,
una ºchioapã;
venirã lupii ºi le morãscarã
ºi le împrãºtiarã
ºi din gât de la cutare le luarã
ºi cutare rãmasã

curat, luminat
cum maica Precista l-a lãsat.

Leac ºi babii un colac.

Descântec de docheat

Pãsãricã, pãsãrea
picã ici, picã colea
pânã-n vârf de pietricea
ca sã-i crepe ochii-n patru
celui ce pe Ion
l-a deocheatu
cã l-a apucat miratu.
De-o fi deocheat de pãdure
pe potecã, la rãscruce
mugurii i se usuce;
de-o fi deocheat de fântânã
sã-i sece apa cea linã ;
de-o fi deocheat de flãcãu
pãrul sã-i cadã pârãu
sã rãmânã chel
sã râdã lumea de el;
de-o fi deocheat de soare
razele i se coboare
în întunericul mare ;
de-o fi deocheat de vânt
sã-i sece nãrile;
de-o fi deocheat de fatã mare
sã-i cadã cosiþele;
de-o fi deocheat de nevastã
sã-i þipe copilaºul de foame.

ªi Ion sã rãmânã
curat , luminat
cum Maica Precista l-a lãsat.

Descântec de deocheat

Pasãre albã codalbã
picã ici, picã colea
sã plesneascã ochii
cui m-a deocheat.
De-oi fi deocheatã de fatã mare
sã-i pice codiþa sã rãmâie chealã;
de-oi fi deocheatã de flãcãu,
sã-i sece scãfârlia
sã puieze ciocârlia;
de-oi fi deocheatã de þigan,
sã zacã un an;
de-oi fi deocheatã de drum,
sã rãmânã pustiu;
de-oi fi deocheatã de codru,
sã-i cadã frunza.

Maica Precista
pe scarã de argint coborî,
cu blândeþe mã privi,
de mâna dreaptã mã luã
ºi mã întrebã:
-Ce þi-e, de ce te olicãieºti
ºi vorbe grele rosteºti ?
-M-a deocheat strinele, vecinele…
ªi-mi pusã sânge la sânge,
carne la carne,
mã fãcu mai sãnãtoasã,
mai falnicã ºi mai frumoasã
de cum am fost.
Lac din gura mea,
leac de la Maica Precista.

Descântec de deochi

Un cãrbune ºi-un tãciune,
un fir de mãturã pune
ºi spune o rugãciune.
Ptiu, ptiu, ptiu,
fugi deochi dintre ochi,
printre fagi, printre anini
prin pãduricea cu spini;
cine a deocheat,
ºi cu ciudã s-a mirat
sã-i plesneascã ochii-n cap
sã rãtãceascã hãcuit
de leoaicã,
de strigoaicã,
de muroaicã,
de muma pãdurii,
cã s-a mirat
de chip curat
ºi luminat
de Maica precista lãsat
ºi e pãcat !

Descântec
(Când o muiere e bolnavã ºi îi face alta care vrea sã-i ia bãrbatul.

Descântãtoarea întoarce cu cuþitul de la cap pânã la picioare,

de la picioare pânã la cap, de trei ori ºi zice:

Fugi curvã nestâmpãratã
În primãrie nelegitimatã
În bisericã necununatã
Nu-þi dau patu' ºi bãrbatu'
ªi-þi dau nouãzeci ºi nouã de cuþite
Toate în inima ta înfipte
Sã mã laºi curatã
Luminatã
Cum Dumnezeu m-a lãsat.

Descântec pentru copii

Ai gãsit pe pruncul N. adurmit
Cu picioarele l-ai cãlcat
Din somn l-ai speriat
Eu la Maica Domnului m-am rugat
Cu glas tare pânã la cer
Cu lacrimi pânã la pãmânt
Maica Domnului a mânecat
Capul i l-a tãiat
Cu secera l-a secerat
Cu pisãlugul de argint
În piuã de argint l-a pisat
Pe N. l-a scãpat
În Marea Neagrã l-a aruncat
ªi ºerpii l-au mâncat.

(Dupã ce a pisat în pivã câþiva cãrbuni aprinºi,

se unge bolnavul în cruce ºi zice:

Cine are cruce sã vie la cruce
Cine n-are cruce sã fugã de cruce)

home